Tuturor trăienenilor, de acasă și din depărtare, să vă dea Domnul un an nou binecuvântat, plin de realizări și, în primul rând, cu multă sănătate și bunăvoință. Și o mică urătură:
Aho, aho, iubiți voi frați,
Stați puțin, și nu mânați
Spre căldura de acasa
Căci biserica-i… geroasă.
Stați un pic, să ascultați
Urătura, nu scăpați
Ceva sincere cuvinte
Din altar, de la părinte
Cuvinte de bun augur
Pentru tot omul cel bun.
Zurgălăi de la Traian,
Ia urlați, nu stați în van.
Mânați măi, hăi!
Aș dori la început
Să vă rog, să vă salut
Dragii mei parohieni,
Voi iubiții trăieneni
Să primiți urarea-n dar
Pentru anul ce-n ianuar
Îl începem împreună
Prima dată, da, pe bune.
Vă doresc de pe acum
Anul Nou să fie bun
Plin de roade, împlinire,
Bunăstare, fericire.
Să dea Domnul vreme bună,
Ploaie, soare cu măsură,
Cum știe el mult prea bine
Pentru noi și pentru grâne.
Pe afară-n bătătură
Pui, curcani, ș-o prospătură
Prin grădină, pe câmpii
Dar mai ales…pline vii
Tăind gâtul la cartof
C’un lichid de la Smirnof
C-o rață de garnitură
Ș-un vin bun, de unsătură,
Căci aicea la Traian
Vinul bun ca ș-un cârlan
Nu lipsește, căci pe bune
Sunt destule-izvoare-n sine
Un- se-adapă trecători
Nu numai de sărbători
Ci degrabă, chiar din zori
Vorba aia: „s-avem chef
Dis-de-diminează bre!
Printre sticle de tărie,
Ia strigați cu veselie,
Mânați măi.
Aș dori să m-adresez
Celor care, vezi nu vezi,
Calcă rar pe-aici, la noi
Că, vezi Doamne, nu-i nevoi
Să cadă icoanele
Turnul, candelabrele.
Vreau să știți până și voi
Sunteți parte dintre noi
Și-nălțăm la Domnu-o rugă
Să v-ajute, vă suțină
Că și voi țineți la el
Într-un mod știut de el.
Vă dea Domnul sănătate,
E nevoie, știm, și poate
Într-o zi o să puteți
Mulțumesc să îi spuneți
Celui care cu răbdare
Vă iubește, vă-nconjoară
Ca pe-un fiu ce-acum învață
Modul de trăit în viață.
Și-i nevoie cam în toate
Să ne-izbim de vreun perete
Și să facem vreun cucui
Ca s-avem un căpătâi
În viață să punem țel
Pe Domnul, căci fără el
Nimic nu are vreun sens
E vrăjeală, evident.
Pentru voi, acum cu toții
Înălțăm acutul vocii
Și-agităm din zurgălăi
Mânați măi.
Nu vreau azi să mă lungesc
Căci se-ntâmplă totuși des
Să vreau doar cel mult un ceas
Slujba să aibă pripas
Dar vezi tu cum trece timpul
Când vorbești, parcă-i pocitul
Să uiți să privești l’acela
Ce cască de zor, ca lelea
cari pe gard stă să privească
S-aibă ce blagoslovească
Și să treacă ziua toată
C-o bârfă, cu mică sfadă.
Că doar ce să faci măi soră
Ei, mai iei și tu la tură
Pe primar, magazinari
Pe preot, pe gospodari
Pe tot omul ce lucrează
Bine pentru toți urmează
Că-i l’arat, la semănat,
Discuit sau treierat.
Și încearcă să adune
Oamenii ce vor doar bine
Și s-aducă în Traian
Pace, -unire și bun trai
Și s-alunge răutatea
Dezordinea și voluptatea
Ca să fim cu toții una,
Așa-i bine! Iar minciuna,
Invidia și dușmănia
Le ia boala, nu-i totuna!
Ia urlați din clopoței
Și sunați din zurgălăi
Nu așa, ci mai cu vlagă
Să moară dușmani de ciudă!
Mânați măăăăăăiiiiii!
Gata, chiar că am gătit,
Dar nu fără sorcovit:
O sorcovă, originală
De acas, de lângă oală
Unde vinu-i unguresc,
Ba nu, e chiar ceangăiesc
Și când iei o sorbitură
Iți iese ș-o-n… urătură.
V-o spu-ndată, stați nițel
s-auziți un cuvânțel
în limb-asta ungurească
tradus- poi în românească.
Și acuma, cum am spus
Da-ți-mi voie, să dau curs
Sorcovei în ceangăiască
Pentru voi se-adeverească.
Odio Ziștan bie bort
Bie buzoat
Cătăcnac ă hoazecoabo
Abba ui astandieba.
Sărănciet!
Și tradus, așa-n viteză
Ar putea să însemneze:
„Vă dea Domnul grâu, de toate
Nițel vin, că de se poate
Casa s-o înveselească
Musafirul să poftească
A veni, căci la Traian
Orice om, bun cetățean
E primit cum se cuvine
Și în anul care vine.
Vă dea Domnul tuturor
Sănătate și mult spor
s-aveți roade pe câmpie
s-aduceți și-n parohie.
Ca dacă voi sunteți plini
Nici eu nu voi sta pe spini.
Sunt prea sigur, am probat
De când la Traian am aterizat.
Vouă, celor din Traian vă zic:
La anul și la mulți ani!
Mânați măiiiii!